Într-o noapte, el visează că prin graţia lui Allah a ajuns în paradis și întreg paradisul e împodobit. Peste tot milioane de lumini şi de flori... Se serbează ceva şi cânta muzica. -Ce se întâmplă? Întrebă el. "E ziua de naştere a lui Dumnezeu” I se răspunde! -Șj îl sărbătorim. -Ai venit la momentul potrivit!. Aşa că se aşeza el sub un pom ca să privească la ce se petrece. Tocmai când o mare procesiune începe să se pună în mişcare pe drum, un bărbat stă pe un cal. -Cine e bărbatul acesta? se interesează Farid. -Nu-l cunoşti? E Hazrat Mohamed! I se răspunde. -În spatele lui merg milioane şi milioane de oameni, iar el întreabă: -Oamenii aceştia cine sunt? -Aceştia sunt musulmanii, adepţii lui Mohamed, vine răspunsul. Apoi trece Iisus, iar în urma lui sunt milioane de oameni. Apoi trece Krisha în caleaşca lui de aur, urmat şi el de milioane de oameni. Şi tot aşa mai departe, procesiunea continuă, continuă, continuă. Apoi, într-un final, călare pe un măgar bătrân trece un bărbat bătrân. În urma lui nu e nimeni, e singur. Uitându-se la acest om Farid începe să râdă. • E hilar, aşa cum merge el fără să fie urmat de nimeni. -Şi de ce e călare pe măgar? Îl întrebă: -Dumneata cine eşti domnule? L-am văzut pe Mohamed, pe Iisus, pe Krishna, pe Mahavira, pe Budha – dumneata cine eşti? -Pari un fel de glumă! Şi nu te urmează nimeni. -Foarte trist! Bătrânul îi răspunde: -Da! Sunt Dumnezeu. Azi e ziua mea! Dar oamenii au devenit ba musulmani, ba creştini, ba evrei, ba hinduşi, iar cu mine n-a mai rămas nimeni!.
Din cauza şocului, Farid s-a trezit și le-a spus a doua zi discipolilor: -Visul acesta a fost o mare revelaţie. De-acum nu mai fac parte din nici o religie organizată, ci voi fi pur şi simplu eu însumi. Vreau să fiu cu Dumnezeu, ca cel puţin un om să îl urmeze pe el. 🙏🏻💖
Courts are wrestling with fair use, whether AI training is truly “transformative,” and a crucial distinction between *using* copyrighted material and *pirating* it.
