Un punct de date din raportul JPM 2026 Global Family Office care nu a primit atentia pe care o merita.
Din 333 de single family offices analizate, cu o avere medie neta de 1,6 miliarde USD, 72% nu detin deloc aur.
Acum sa ne uitam la cine cumpara.
→ Bancile centrale au adaugat 863 de tone in 2025, al treilea an consecutiv peste media pre-2022 de 400 pana la 500 de tone
→ Cota aurului in rezervele globale a urcat la 15% in 2025, de la 12% in 2020
→ Banca Nationala a Poloniei detine 28% din totalul rezervelor in aur si si-a revizuit tinta la 30%, apoi la 700 de tone, invocand securitatea nationala
→ China si-a extins seria de cumparari peste 15 luni consecutive, detinerile oficiale fiind acum peste 2.300 de tone
→ 73% dintre bancile centrale chestionate se asteapta la o pondere mai redusa a USD in rezervele globale in urmatorii cinci ani
→ 68% dintre bancile centrale planifica sa creasca detinerile de aur in 2026
Si paralel, modelul de alocare la nivel HNW, din studiul Agility Research WealthLens UAE 2026 (300 de persoane HNW si UHNW, februarie - martie 2026):
→ 57% detin bijuterii din aur
→ 55% detin ETF-uri pe aur
→ 55% detin lingouri sau monede fizice
→ Deprecierea valutara (46%) si recomandarile de la consilieri (45%) sunt principalii factori care declanseaza cresteri de expunere la nivel UHNW Doua dintre cele mai sofisticate tipuri de bilant din lume, suveranii si UHNW din Golf, isi cresc sistematic alocarile in aur.
Segmentul single family office, care se afla structural intre ele, este in mare parte absent.
Asta nu este o teza ca aurul este corect. Este o observatie ca diferenta este neobisnuita. Motivele uzuale pentru cei 72% sunt reale. Aurul nu produce randament. Are costuri de pastrare.
Nu se incadreaza curat intr-un cadru de return-on-equity. Este mai greu de aparat intr-un investment committee decat un fond de private credit care ruleaza la 8%.
O nuanta importanta: cohorta JPM este puternic ponderata catre SUA, unde statutul de moneda de rezerva al dolarului schimba cadrul.
Diferenta poate fi mai mica pentru familii europene si din pietele emergente. Merita disocierea inainte de a trage concluzii de portofoliu.
Inca un caveat: aurul este in jur de 5.000 USD pe uncie in aprilie 2026, fata de 4.000 in octombrie anul trecut. Cine aloca acum cumpara dupa o miscare majora.
Asta schimba cadrul de intrare, nu intrebarea structurala. Dar o rata de alocare zero de 72% comparata cu o pondere de 15% in rezervele suverane si o rata de 55% de detinere fizica in UAE merita gandita.
Cine are dreptate.
Din 333 de single family offices analizate, cu o avere medie neta de 1,6 miliarde USD, 72% nu detin deloc aur.
Acum sa ne uitam la cine cumpara.
→ Bancile centrale au adaugat 863 de tone in 2025, al treilea an consecutiv peste media pre-2022 de 400 pana la 500 de tone
→ Cota aurului in rezervele globale a urcat la 15% in 2025, de la 12% in 2020
→ Banca Nationala a Poloniei detine 28% din totalul rezervelor in aur si si-a revizuit tinta la 30%, apoi la 700 de tone, invocand securitatea nationala
→ China si-a extins seria de cumparari peste 15 luni consecutive, detinerile oficiale fiind acum peste 2.300 de tone
→ 73% dintre bancile centrale chestionate se asteapta la o pondere mai redusa a USD in rezervele globale in urmatorii cinci ani
→ 68% dintre bancile centrale planifica sa creasca detinerile de aur in 2026
Si paralel, modelul de alocare la nivel HNW, din studiul Agility Research WealthLens UAE 2026 (300 de persoane HNW si UHNW, februarie - martie 2026):
→ 57% detin bijuterii din aur
→ 55% detin ETF-uri pe aur
→ 55% detin lingouri sau monede fizice
→ Deprecierea valutara (46%) si recomandarile de la consilieri (45%) sunt principalii factori care declanseaza cresteri de expunere la nivel UHNW Doua dintre cele mai sofisticate tipuri de bilant din lume, suveranii si UHNW din Golf, isi cresc sistematic alocarile in aur.
Segmentul single family office, care se afla structural intre ele, este in mare parte absent.
Asta nu este o teza ca aurul este corect. Este o observatie ca diferenta este neobisnuita. Motivele uzuale pentru cei 72% sunt reale. Aurul nu produce randament. Are costuri de pastrare.
Nu se incadreaza curat intr-un cadru de return-on-equity. Este mai greu de aparat intr-un investment committee decat un fond de private credit care ruleaza la 8%.
O nuanta importanta: cohorta JPM este puternic ponderata catre SUA, unde statutul de moneda de rezerva al dolarului schimba cadrul.
Diferenta poate fi mai mica pentru familii europene si din pietele emergente. Merita disocierea inainte de a trage concluzii de portofoliu.
Inca un caveat: aurul este in jur de 5.000 USD pe uncie in aprilie 2026, fata de 4.000 in octombrie anul trecut. Cine aloca acum cumpara dupa o miscare majora.
Asta schimba cadrul de intrare, nu intrebarea structurala. Dar o rata de alocare zero de 72% comparata cu o pondere de 15% in rezervele suverane si o rata de 55% de detinere fizica in UAE merita gandita.
Cine are dreptate.
2
2